Centrele educative proiectate in zilele noastre nu trebuie sa mai fie sinonime cu spatii ingradite, stramte, intunecoase, cu gratii sau garduri inalte si opace. Pentru minori, pedepsele au devenit masuri educative si in cele mai multe cazuri, privarea de libertate si obligatia de a respecta un program impus reprezinta o masura suficienta luata in cazul tinerilor. Esenta unui obiect de arhitectura care sa ofere o alta perceptie asupra spatiilor de detentie, este insasi legatura dintre societate si tema studiata. Prin acest demers, incercam sa aducem relatia dintre mediul penitenciar si societate la un nivel normal si corect care sa nu blameze tinerii delincventi, sa nu ii ignore, ascunda sau marginalizeze.

Un mediu neingrjit al spatiului punitiv nu face altceva decat sa intareasca convingerea detinutilor ca societatea a renuntat la ei, ca nu conteaza pentru aceasta. Oprimarea si brutalitatea conduc la agresivitate si alienare.

Ventura County Juvenille Facility, Ventura, California

Totul devine un intreg, atat partea teoretica ce tine de psihologia delincventului cat si partea practica ce se refera la conditiile de confort pe care trebuie sa le indeplineasca un astfel de centru. Proiectantii trebuie sa tina cont de cerintele minime: puritatea aerului, minima izolare fonica, iluminare corespunzatoare, incalzire, ventilare pentru a putea asigura un mediu sanatos atat pentru fizic cat si pentru psihicul detinutilor.

Confortul termic este definit ca fiind starea generala de satisfactie fata de mediul ambiant. Pentru a ajunge la aceasta stare, este necesar sa controlam anumiti parametri: temperatura, umiditatea, incalzirea si racirea. Este important sa ne preocupam de confortul termic deoarece odata cu cresterea excesiva a temperaturii, sau aparita oricarei alte situatii neconforme cu standardele, iritabilitatea si agresivitatea indivizilor va creste generand astfel reactii nedorite. Factorii ce influenteaza confortul termic sunt de 3 feluri: factori individuali (activitate desfasurata, imbracaminte, stare de sanatate, varsta, sex), factori generali (temperatura medie a aerului, umiditatea relativa) si factori locali (viteza aerului, temperatura suprafetei podelei). Confortul termic optim se va asigura inca din etapa de proiectare prin cooperarea intre arhitecti, constructori si ingineri.

Ventilatia trebuie asigurata in toate spatiile locuibile. Daca ventilarea naturala nu este posibila, aerul conditionat este esential. Trebuie avut grija la proiectarea ca anumite componente din sistemul de ventilare sa nu poata fi folosite ca arme. Gurile de aerisire trebuie montate cat mai sus posibil pentru a preveni accidentele sau infundarea intentionata a acestora. Deschiderile grilelor de ventilatie nu ar trebui sa fie mai mari de 1/8 din 2.5cm, iar ramele acestora ar trebui sa fie la nivelul peretelui, nu in afara.

Izolarea fonica este unul din cele mai importante lucruri de luat in calcul in proiectarea unui centru educativ deoarece zgomotul e unul din aspectele cele mai problematice si persistente in institutiile moderne. Acesta creeaza o stare de agitatie ce nu este de dorit intr-un mediu institutionalizat. Cand nivelul sunetului nu mai e tinut sub control, fiecare incearca sa compenseze bruiajul de fond producand si mai mult zgomot. Izolarea fonica trebuie gandita din punctul de vedere al materialelor, deoarece materialele rigide, reflectante, au tendinta de a amplifica zgomotul si de a exacerba problema. Materialele fonoizolante desi au avantajul ca impiedica propagarea sunetului, constituie un dezavantaj din punct de vedere al uzurii rapide. Trebuie asadar folosite, pe cat posibil, impreuna, de exemplu finisaje dure si rezistente si elemente de mobilier fonoabsorbante. Din punct de vedere tehnic, limitele admise de zgomot sunt intre 70 db in timpul zilei si 45 db in timpul noptii.

Iluminatul natural – in trecut exista conceptia ca golurile sa fie cat mai mici, o exteriorizare minimala a spatiului interior penitenciar pentru ca mediul creat sa fie rigid, inchistat, anost. Se foloseau ferestre mici si pentru a descuraja ideea de evadare. In prezent, este de neconceput ca ferestrele sa fie un lux pentru detinuti, lipsa luminii naturale afectandu-i la nivel psihic sub forma unor depresii sau a nivelului de stress ridicat (in aceasta privinta exista acum numeroase studii care demonstreaza importanta luminii solare asupra psihicului uman). Iluminatul natural este influentat de pozitionarea constructiei, regimul de inaltime al vecinatatilor si de dimensiunea golurilor de fereastra. De aceea studiul de iluminare este un lucru ce ar trebui studiat de la inceput de arhitect si arhitect de inteior. Desigur, in conditiile privarii de libertate, uneori o priveliste spre exterior e necesara, insa asta nu inseamna ca viata detinutilor trebuie sa devina un spectacol public pentru comunitatea in care este centrul integrat.

Ventura County Juvenille Facility, Ventura, California

Atmosfera interioara – centrele educative doresc sa permita dezvoltarea personalitatii fiecarui individ detinut in respectivul mediu. In acest sens, se incurajeaza personalizarea camerelor pentru a face minorul sa se simta cat mai confortabil. Toate spatiile proiectate trebuie sa fie cat mai aproape de cerintele normale, deoarece in definitiv si acesti minori reprezinta niste indivizi cu aceleasi nevoi ca ale unor copii aflati in libertate. Scopul este ca spatiul centrului sa devina mai atractiv, vesel, sa arate mai putin ca o institutie si mai mult ca un camin. Culorile si materialele folosite sunt lucrurile cu care arhitectul poate jongla cel mai usor intr-un spatiu atat de restrictiv.

Asadar, un mediu cu un impact pozitiv asupra psihicului locuitorilor sai trebuie sa indeplineasca anumite cerinte, formulate pentru a impiedica sentimentul de institutionalizare si de inghesuiala.

 

Arh interior Alexandra Paun,

Extras din Lucrare de Disertatie

“ROLUL ARHITECTURII DE INTERIOR IN MEDIUL PENITENCIAR”

 

Leave a Reply